Probabil că mulți dintre noi au tot văzut știri, interviuri, postări, poze, reel-uri și alte cele despre expoziția manifest dedicată Monicăi Lovinescu, de la Casa Mița Biciclista din București. Cumva, eu am rămas cu impresia
Cu pilotul automat clasic la mașini eu nu mă prea înțeleg. Mare fâs că setezi o viteză și mașina se ține singurică de ea. Plus că mi se pare prea pompoasă denumirea față de automatizarea
Prima dată am mers cu tramvaiul când am venit la facultate în București. În scurt timp, am decretat că e cel mai infect mijloc de transport în comun. Tramvaiele erau vechi, mizerabile, zgomotoase, dârdâiau din
Cu Marea Neagră mă cunosc de când mă știu. Îmi amintesc cu drag de vacanțele pe care le petreceam cu familia pe litoral, în fiecare vară. Când am crescut, am început să merg la mare
Nu știu alții (sau altele) cum sunt, dar eu când mă gândesc la șofat, un cuvânt care-mi vine în minte e “relaxare”. Bine, nu vorbim de relaxare de tipul “ia să trag eu un pui
Ce alintat, Caragiale! Căldura de pe vremea lui era mic copil pe lângă căldurile vremurilor prezente. Nu că ar fi vreun concurs sau ceva, numa’ zic. Deh, schimbările climatice. Simt și resimt până în ficați
Exista oameni care se hranesc cu visuri. Eu ma hranesc cu cafea si conversatii.
Comentarii recente